Comunitate

Două zone seismice au ieșit din „adormire"

​Două zone seismice cunoscute de specialiști au ieșit din „adormire” anul acesta în România: Gorj și Banat, dar nu avem cum să știm dacă în acele regiuni vor urma mai multe replici sau cutremure mai dese. De ce zona Gorj este mai deosebită? Când au mai fost cutremure puternice în Banat și Crișana? De ce magnitudinea de 4,9 atrage atenția în Arad, dar nu și în Vrancea?

Zonele seismice Banat și Crișana sunt cunoscute de geologi, însă intră mult mai puțin în atenția publicului general, deoarece nu s-au produs acolo cele mai puternice seisme din țară.

„Față de zona Vrancea, care se manifestă mult mai des, aceste cutremure din Banat sunt mai rare, dar se știe de ele, iar în zonarea de risc seismic a țării figurează acolo chiar la un nivel mai înalt decât a fost zona Gorjului, unde s-a produs acel cutremur neașteptat. Nu este o surpriză că se produc cutremure în Banat și Crișana, sunt consemnări istorice și INFP are toată documentația”, explică pentru HotNews.ro, Alexandru Szakacs, cercetător științific la Institutul de Geodinamică din București.

Cel mai puternic cutremur produs luni în regiunea Arad are 4,9 grade pe scara Richter. Ar trebui să-l considerăm ca fiind unul puternic? „Puterea cutremurelor este raportată și la adâncime; un cutremur de 5, 5,5 pe Richter, până în 6, dacă este la adâncime mică, produce efecte mari. Același cutremur, la 80 km adâncime nu produce efecte la fel de mari. Un cutremur de 4,9 grade în Vrancea aproape că trece neobservat, lumea fiind obișnuită deja”, explică Alexandru Szakacs.

De menționat că magnitudinea cutremurului de 4,9 grade pe Richter, produs la ora 20.46, pe data de 22 mai, la 9 km adâncime și la 22 km de Arad, a fost revizuită la 4,7 grade.

În februarie se produceau mai multe cutremure în zona Gorj, zonă care s-a reactivat, iar cel mai important a fost cel produs în Oltenia, pe 14 februarie, cu o magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter. INFP anunța acum trei luni că, în zece zile, între 13 și 23 februarie 2023 au fost localizate în zona Gorj 960 de cutremure cu magnitudini locale pe Richter între 0,2 și 5,7.

Dintre acestea, 15 seisme au avut peste 3,5 - magnitudine de la care cutremurele pot fi resimțite de către populația aflată în zona epicentrală.

Cei de la INFP spuneau în februarie că Gorj este o zonă seismică cunoscută, dar cu activitate slabă până la episoadele din a doua lună a anului. Atunci, aparatele au înregistrat cea mai mare intensitate seismică din ultimii 200 de ani din zonă. Tot despre Gorj, reprezentanții INFP spuneau că este limitată capacitatea acelei zone de a produce cutremure cu magnitudine mare.

Cele două zone, Gorj și Banat, s-au reactivat într-adevăr, dar aceasta NU schimbă modul cum vedem harta națională a cutremurelor.

Putem spune, așadar, că în acest an s-au reactivat două zone seismice ale țării, zone seismice cunoscute de specialiști, unde însă în ultimii ani nu se mai produseseră seisme demne de luat în seamă. „Este corect să spunem că zona s-a reactivat, fiindcă s-a produs acest cutremur, dar asta NU înseamnă că sigur va urma o fază în care vor apărea cutremure dese și tot mai mari. Nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla în continuare”, spune cercetătorul.

Ar fi însă eronat să considerăm că reactivarea zonelor Arad și Gorj ar schimba harta seismică a țării „Nu! Nu o schimbă. Așa cum au spus și cei de la INFP, în Gorj au fost și în trecut cutremure, însă nu la această intensitate. Acolo, în Gorj, surpriza a fost intensitatea și NU faptul că s-a produs un cutremur, motiv pentru care va trebui să fie revizuit gradul de risc de seismicitate în Gorj”, explică Alexandru Szakacs.

 Continuarea, aici.

Vizualizări: 183

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Comunitate:

Citește și: