Elizabeth Holmes, fondatoarei start-up-ului Theranos, a fost condamnată vineri la puţin peste 11 ani de închisoare pentru fraudă în gestionarea companiei sale care promitea teste de sânge revoluţionare, relatează sâmbătă AFP.

Holmes, care este însărcinată, are termen până pe 27 aprilie pentru a-şi începe sentinţa, a declarat judecătorul Edward Davila, care a prezidat extrem de mediatizatul proces al antreprenoarei.

Ea a fost găsită vinovată în luna ianuarie de patru din cele 11 capete de acuzare pentru escrocarea investitorilor săi cu milioane de dolari, pe care i-a minţit cu privire la progresul real al companiei sale.

Elizabeth Holmes, în vârstă de 38 de ani, a obţinut aproape un miliard de dolari după ce a lansat în 2003, pe când avea doar 19 ani, un start-up care a promis că va reuşi să efectueze analize de sânge complete folosind doar câteva picături din sângele pacientului.

"Îmi asum, în faţa voastră, responsabilitatea pentru Theranos. Am iubit Theranos. A fost munca vieţii mele", a declarat ea în sala de judecată, plângând, chiar înainte de pronunţarea sentinţei.

"Sunt devastată de eşecurile mele", a adăugat ea. "Nu a trecut o zi în ultimii ani în care să nu fi fost profund atinsă de ceea ce au trecut oamenii din cauza greşelilor mele", a adăugat ea.

Părând nervoasă la sosirea la tribunal din San Jose, California, Elizabeth Holmes a fost însoţită de părinţii şi partenerul ei.

Procuratura ceruse 15 ani de închisoare şi ca ea să returneze 800 de milioane de dolari victimelor sale. Apărarea pledase pentru o pedeapsă maximă de un an şi jumătate.

Avocatul ei a spus că Holmes va face recurs.

Suma pe care ea va trebui să o returneze în cele din urmă investitorilor va fi decisă la o dată ulterioară, a declarat judecătorul Edward Davila.

Compania Theranos a promis să schimbe radical testarea sângelui, motiv pentru care valoarea sa de piaţă a crescut accelerat până la circa 9 miliarde de dolari. Tehnologia promisă ar fi permis efectuarea a sute de teste pe doar câteva picături de sânge.

Bula s-a spart datorită unui avertizor de integritate şi a investigaţiilor jurnalistice, efectuate iniţial de Wall Street Journal. Unii observatori văd în acest scandal exemplul perfect al aspectelor negative ale culturii hiper-mediatizării din Silicon Valley.