Economie

Hexi Pharma, bună de plată

Judecătorii Curții de Apel București au decos ca Hexi Pharma să plătească 89 milioane lei (82 milioane lei şi 1,5 milioane euro) către 128 de spitale, constituite părţi civile în dosar.

Cele mai mari sume urmează a fi plătite către Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - 32 milioane lei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Mureş - 8 milioane lei, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - 4,3 milioane lei, Spitalul Orăşenesc Luduş "Dr. Valer Rusu" - 4,3 milioane lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea - 1 milion de euro şi 338.000 lei, Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa - 4,19 milioane lei, Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare "Dr. Voiculescu" Bucureşti - 500.000 euro, Spitalul de Arşi Bucureşti - 947.272 lei.

 
În plus, instanţa a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obţinute de companie de la 205 spitale de stat şi private din ţară, care nu s-au constituit părţi civile în dosar.

În acest caz, cele mai mari sume confiscate de la Hexi Pharma sunt pentru produsele neconforme comercializate către Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani - 2,7 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Vâlcea - 2,07 milioane lei, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 1,8 milioane lei, SJU "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava - 1,5 milioane lei, SJU "Sf. Spiridon" Iaşi - 1,5 milioane lei, SJU Călăraşi - 1,5 milioane lei, Institutul Clinic Fundeni - 1,4 milioane lei, Spitalul de Urgenţă Sibiu - 1,4 milioane lei, Spitalul "Theodor Burghele" - 1,3 milioane lei, SJU Drobeta Turnu Severin - 1,2 milioane lei, Spitalul Elias - 1,01 milioane lei.

 
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

 
 
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 - 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare "prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii", referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 - 9 martie 2016, Hexi Pharma a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

 
 
 
 
 
 
 
 

Vizualizări: 81

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Economie:

Citește și: