Au trecut patru luni de la declararea pandemiei de COVID-19, iar situația de la bordul navelor a ajuns imposibil de gestionat. Aproximativ 200.000 de marinari și-au depășit cu multe luni contractele, mulți dintre ei aflându-se de peste un an la bordul navelor. La nivel mondial s-au realizat aproximativ 20% dintre schimburile programate în această perioadă și sunt nave la care situația se înrăutățește pe zi ce trece.

Organizația Internațională Maritimă a definit situația creată ca fiind o criză umanitară și aseamănă contextul prin care trec marinarii cu o criză dintr-un război. Navele comerciale transportă aproximativ 90% din mărfurile la nivel mondial, însă guvernele din lume nu sunt capabile să găsească soluții pentru marinari.

"La bordul navelor, membri de echipaj se confruntă cu tratamente uneori inumane. Lipsa zborurilor și refuzul unor guverne de a-și repatria proprii cetățeni ține captivi la bordul navelor oameni care uneori ajung la burn-out, cedează psihic sau ajung chiar la suicid.

Refuzul unor autorități de a accepta accesul la servicii medicale de urgență în porturi transformă ad-hoc comandanții și ofițerii navelor în dentiști, psihologi sau medici care tratează empiric afecțiuni. Manifestări violente, depresii sau tentative de suicid sunt ținute sub control prin supravegherea permanentă la bord, la cabină a unor membri de echipaj.", a precizat Ovidiu Cupșa, directorul CERONAV.

"OMS și ONU ar trebui să ceară ferm respectarea convențiilor internaționale"
Cu toate că marinarii se bucură de statutul de lucrători cheie, acest lucru nu produce și efecte reale în situația prin care sunt nevoiți să treacă aceștia, întrucât nici ONU și nici OMS nu au capacitatea să impună protocoale clare la nivel global privind schimburile de echipaj. Potrivit reprezentantului CERONAV, alți 200.000 de marinari sunt captivi pe uscat și nu au acces la locuri de muncă.

"Pandemia nu pare să se apropie de sfârșit într-o perioadă previzibilă de timp. În aceste condiții OMS și ONU ar trebui să ceară ferm statelor respectarea convențiilor internaționale, precum Declarația Universală a Drepturilor Omului, STCW, MLC etc. Criza umanitară provocată de COVID 19 are ca și consecință nu doar cea mai mare criză economică din istoria recentă a lumii, dar pune sub semnul întrebării inclusiv capacitatea noastră ca și civilizație de a gestiona politicile globale.", a mai afirmat Ovidiu Cupșa.