În fiecare an, la 21 mai, creștinii ortodocși serbează ziua Sfinților Împărați Constantin și Elena. În calendarul popular, această sărbătoare este cunoscută că și Contantin Graur sau Constantinul Puilor. Bătrânii spun că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.

 
Sfinții Constantin și Elena: Cunoscuți drept cei care au dat libertatea creștinismului, cei doi împărați Constantin și Elena au deventi adevărați protectori ai creștinilor. În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. Iar despre mama lui, Împărăteasa Elena, se spune că și-ar fi eliberat slavii și i-ar fi ajutat pe creștinii persecutați.

De numele Împăratului Constantin este legat și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât că Paștele să fie sărbătorit în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.

În unele zone, de ziua Sfinților Constantin și Elena, se practică o serie de obiceiuri, pornite din superstiții populare. Agricultorii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Se mai spune, de asemenea, că cine plantează porumb, ovăz și mei după Constantin și Elena, acestea se vor usca. Viticultorii cred că dacă lucrează în vie de ziua Sfinților Constantin și Elena, graurii le vor mânca recolta.

Ciobanii stabilesc în ziua de Constantin și Elena cine le va fi șef și unde își vor amplasa stânele. De asemenea, ei fac un foc mare prin care trec oile pentru a le feri de pericole, cât timp vor fi în stana.

Pentru a feri gospodăria de rele, femeile stropesc peste tot cu agheasmă și dau cu tamaie.