Trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA, începând cu data de 1 ianuarie 2023, în cazul băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizante este un subiect controversat.

Măsura este menită să îmbunătățească sănătatea românilor, însă România nu este o țară în care se consumă excesiv astfel de produse. Măsura este asemănătoare introducerii accizelor la țigări și alcool. Dar în toate cazurile prețurile sunt suportate de clientul final. De multe ori, dependența de produse periculoase pentru sănătate se întâlnește mai ales în cadrul familiilor sărace. Iar creșterea prețului nu va face dependenții să se oprească din consum, ci să renunțe la alte cheltuieli esențiale.

Analistul economic Christian Năsulea, directorul executiv al Institutului European pentru Studii Economice (ies-europe.ro), a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce se va întâmpla de fapt după creșterea TVA la băuturi nealcoolice cu adaos de zahăr.

”Sunt discuții la nivel european despre obezitate, despre efectele nocive pe care îl are zahărul asupra sănătății. Însă România a optat pentru creșterea TVA în loc să introducă o taxă pe viciu cum există în alte câteva țări europene.

Abordarea în sine nu este neapărat greșită, este preferabilă și această situație pentru niște produse care nu sunt esențiale să fie adus TVA la un nivel normal.

Însă problema aici este că avem o situație în care oricum există inflație, TVA-ul în această situație va fi transferat în totalitate către clientul final pentru că nu sunt niște produse pentru care să existe mecanisme pe cerere și ofertă care să determine cumva ca această taxă să fie suportată în proporție foarte mare de producători. Iar atunci aceasta se transformă într-o altă formă de presiune inflaționistă introdusă într-o perioadă în care statul ar trebui încerce să ne ajute să reducem inflația, nu să contribuie la creșterea acesteia”, a spus Christian Năsulea.