Comisia Europeană critică foarte dur România pentru planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, un mamut energetic cu peste 12.000 de angajați care trebuie să renunțe la cărbune, un combustibil extrem de costisitor, în favoarea energiei mai puțin poluante. Criticile sunt cuprinse într-un document privind investigația aprofundată a ajutorului de stat pe care statul român intenționează să îl acorde Complexului Energetic Oltenia. Compania riscă plata unor penalități de aproape un miliard de euro dacă planul nu este modificat într-o formă pe care Comisia să o agreeze până la finalul lunii aprilie.

"În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare și ar conduce la restabilirea viabilității societății CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obține o rentabilitate suficientă și că va putea rămâne pe piață fără ajutor suplimentar", este una dintre concluziile Comisiei.

În termen de o lună de la data primirii documentului de către autoritățile române, România trebuie să își prezinte observațiile și să furnizeze toate informațiile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare care face obiectul prezentei proceduri. Toate părțile interesate vor fi invitate să își prezinte observațiile în termen de o lună de la data publicării deciziei în Jurnalul Oficial alUniunii Europene, explică Greenpeace România deciziile Comisiei.

Până la sfârșitul lunii aprilie, CEO trebuie să achiziționeze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră corespunzătoare anului 2020. Dacă nu va obține acordul Comisiei Europene pentru plata ajutorului de stat, se va aplica o penalitate de 100 euro/tonă de CO2 pentru nerespectarea obligației de achiziție a certificatelor.

Conform informațiilor puse la dispoziție de CEO în planul de decarbonare, pentru anul 2020 emisiile companiei totalizează peste 7 Mt CO2. La cotația actuală a certificatelor, suma pe care compania trebuie să o plătească va depăși 266 de milioane de euro.

În cazul în care CEO nu va reuși să cumpere certificatele de emisii până la finalul lunii aprilie, suma totală de plată, incluzând penalitățile, va fi de 966 milioane de euro doar pentru emisiile din 2020. Sumele neplătite se vor reporta în anul următor, mai arată Greenpeace România.

Criticile Comisiei Europene

- Comisia concluzionează că planul de restructurare prin care România intenționează să acorde aproximativ 1,3 miliarde euro societății CE Oltenia implică ajutor de stat și, prin urmare, va evalua legalitatea și compatibilitatea acestuia cu piața internă. Potrivit Comisiei, este puțin probabil ca ajutorul de restructurare să îndeplinească criteriile de compatibilitate.

- În conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile române, se pare că din pretinsele contribuții proprii de 1,5 miliarde euro, cel mult 200 de milioane euro ar putea fi reale și efective. În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025.

- Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată. În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM.

- De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii mari consumatori de energie.

- România se așteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane euro pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existența unor documente contractuale ferme și finale, care ar urma să asigure finanțarea efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se așteaptă ca semnarea listei termenilor și condițiilor de principiu cu potențialii clienți să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziție de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacitățile existente și începând cu 2022 pentru capacitățile noi.

- Condițiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm și convenite de respectivii cumpărători pe termen lung. În plus, la fel ca în cazul contractelor pe piețele centralizate OPCOM, modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică nu sunt încă în vigoare.

- În această privință, România nu a explicat motivul pentru care profiturile viitoare ar trebui să fie considerate surse efective de contribuție proprie prin prisma punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, care exclude profiturile viitoare preconizate, cum ar fi fluxul de numerar.

- Pe baza informațiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piață nu susține planul în această etapă:
nu a fost furnizată nicio scrisoare de intenție din partea unor bănci care ar accepta să prefinanțeze plățile legate de viitoarele furnizări de energie electrică de către CE Oltenia, veniturile preconizate din acestea reprezentând aproape întreaga contribuție proprie a societății CE Oltenia;
nicio bancă sau niciun investitor de pe piață nu și-a exprimat interesul de a sprijini sau de a finanța o parte din investițiile pentru trecerea de la lignit la gaz natural sau la producerea de energie din surse regenerabile, ceea ce ar fi demonstrat încrederea pieței în această nouă activitate;
deși menționează potențiali investitori externi sau bănci care sprijină planul, România nu a furnizat niciun document care să dovedească această contribuție potențială și că astfel de negocieri s-ar materializa într-un interval de timp rezonabil;
România prezintă, de asemenea, o altă sursă de finanțare – vânzarea activelor societății CE Oltenia. Cu toate acestea, România recunoaște că procedura de vânzare a acestor active nici măcar nu a început.

- România recunoaște în mod expres că nici acționarii minoritari ai societății CE Oltenia (în primul rând Fondul Proprietatea SA) și nici creditorii săi nu vor asigura o repartizare adecvată a sarcinilor sub nicio formă. De asemenea, România nu prezintă niciun argument care să justifice vreo excepție de la normele privind repartizarea adecvată a sarcinilor (punctul 68 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate)

- Punctul 64 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate prevede că, în mod normal, contribuția proprie va fi considerată ca fiind adecvată dacă se ridică la cel puțin 50 % din costurile de restructurare. Cu toate acestea, contribuția proprie a societății CE Oltenia ar fi cel mult de numai 42 % din costurile de restructurare, chiar presupunând, contrar punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, că profiturile preconizate viitoare din vânzările regulate și profiturile preconizate vor putea constitui o sursă de contribuție proprie reală și efectivă – quod non – deoarece fondurile potențiale din bugetul Fondului pentru modernizare reprezintă ajutor de stat și, prin urmare, nu pot fi considerate drept fonduri proprii, care nu implică ajutor, ale societății CE Oltenia.

- România nu a prezentat niciun argument care să demonstreze o anumită dificultate sau circumstanțe excepționale care ar justifica faptul că partea din contribuția proprie a societății CE Oltenia este mai mică de 50 % din costurile de restructurare.

- Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează, cu titlu preliminar, că sursele de finanțare, astfel cum au fost propuse de România, nu constituie o contribuție proprie semnificativă, reală și efectivă de cel puțin 50 %, și că în planul de restructurare nu este prevăzută o repartizare adecvată a sarcinilor între acționarii și creditorii existenți. Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare, în forma sa actuală, nu corespunde cerințelor de bază ale Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, în ceea ce privește contribuția proprie și repartizarea sarcinilor.

- Comisia va cere statului membru în cauză să prezinte un plan de restructurare fezabil, coerent și de perspectivă pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a beneficiarului. Planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil și pe baza unor ipoteze realiste privind condițiile viitoare de desfășurare a activității, care ar trebui să excludă orice ajutor de stat suplimentar care nu este prevăzut în planul de restructurare. În conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilității pe termen lung se realizează atunci când o întreprindere este în măsură să asigure o rentabilitate preconizată adecvată a capitalului după ce și-a acoperit toate costurile, inclusiv costurile de amortizare și cheltuielile financiare.

- Deși durata oficială a planului de restructurare corespunde perioadei 2020-2025, primele rezultate nete pozitive semnificative, de aproximativ 938,5 milioane euro cumulate, sunt prevăzute numai după perioada de restructurare, în intervalul 2026-2030. De fapt, planul de restructurare are o durată totală de 10 ani pentru a-și produce efectele preconizate. În conformitate cu punctul 47 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil, iar perioada de restructurare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil. România nu a furnizat un plan de restructurare care să fie cât mai scurt posibil (maximum cinci ani).

- România nu a furnizat informații temeinice care să confirme restabilirea viabilității societății CE Oltenia până în 2025, după cum o demonstrează un nivel al ROCE conform cu piața. Conform planului de restructurare, CE Oltenia ar putea atinge un nivel al ROCE de 4,3 % până în 2025, nivel totuși, mult mai mic decât costul de remunerare sau de oportunitate al capitalului propriu injectat în societăți românești în general pe piață, care este, în prezent, de aproximativ 12,5 %14. În plus, un nivel al ROCE de 4,3 % este, de asemenea, mai mic decât cel demonstrat de omologii CE Oltenia, care este de aproximativ 7-9 %. Nivelul ROCE este chiar mai mic decât rata de rentabilitate reglementată (5 % în 2020) stabilită de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei din România (ANRE) pentru furnizorii de ultimă instanță către clienții finali, care este prezentată în planul de restructurare și care este, la prima vedere, o activitate comercială mai puțin riscantă decât cea a CE Oltenia. Într-adevăr, abia după încheierea perioadei de restructurare, în 2027-2029, se preconizează că CE Oltenia va ajunge la un nivel al ROCE în concordanță cu firmele similare).

- Este puțin probabil ca planul de restructurare să fie în conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Un profit scăzut și pur ipotetic la sfârșitul perioadei de restructurare nu este în niciun caz un indiciu al viabilității pe termen lung.

- Profitabilitatea deja scăzută a societății CE Oltenia până în 2025 (ROCE de 4,3 %) este majorată în mod artificial de subvențiile de exploatare din ajutorul de stat, în special de subvențiile pentru achiziționarea certificatelor de CO2, în valoare de 610,2 milioane EUR în perioada de restructurare15, precum și de subvențiile legate de asigurarea lichidităților necesare, în valoare de 200,7 milioane euro. În cazul în care astfel de subvenții de exploatare ar fi excluse din rezultatele preconizate, CE Oltenia nu ar fi în măsură să se aștepte la niciun profit și la niciun randament pozitiv până în 2025.

- Rezultatele preconizate ale societății CE Oltenia se bazează pe ipoteze optimiste cu privire la factori externi, cum ar fi faptul că prețurile certificatelor de CO2vor rămâne la aproape același nivel în perioada de restructurare16, în pofida faptului că dificultățile cu care se confruntă CE Oltenia au început tocmai după ce aceste prețuri au crescut brusc în perioada 2018-2019, în comparație cu 2017. În conformitate cu punctul 51 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilității nu trebuie să depindă de ipoteze optimiste cu privire la factori externi precum variația prețurilor. Prin urmare, Comisia se îndoiește că acest punct din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ar fi îndeplinit.