Externe

Unde și ce este Srilanka celebrilor brutari din Ditrău

Sri Lanka sărbătoreşte la 4 februarie Ziua Naţională – aniversarea proclamării independenţei (1948).

Renumită destinaţie exotică, Sri Lanka s-a numit, până în 1972, Insula Ceylon. Ţară insulară, cu o suprafaţă de 65.610 kmp, Sri Lanka este situată în Oceanul Indian, fiind despărţită de India prin strâmtoarea Palk. Capitala ţării este Colombo. Principalele culte din Sri Lanka sunt budismul, islamismul, hinduismul, creştinismul.

Cea mai mare parte a insulei este ocupată de un platou cu inselberguri tipice în nord şi est, cu depresiuni (precum Kandy, Ratnapura ş.a.) în care se cultivă, în terase, ceai şi orez. Platoul este mărginit de câmpii înguste litorale cu plaje frumoase, lagune şi pâlcuri de palmieri. Relieful este mai înalt în partea central-sudică, cu înălţimi care depăşesc 2.000 metri.

Clima este tropical-musonică, cu precipitaţii abundente în sud-vest şi în regiunea înaltă. Ciclonii se abat destul de frecvent asupra acestei regiuni, provocând pagube materiale dar şi pierderi de vieţi omeneşti.

În regiunile de junglă se găsesc sute de specii de păsări (între care papagali şi flamingo), mamifere (elefanţi, urşi, leoparzi, maimuţe, antilope ş.a.), reptile (cobra, pitonul etc.), orhidee, arbori de mahon şi santal.

Principalele culturi sunt cele de orez şi ceai (în depresiuni), cărora li se adaugă culturile de batate, arahide, bumbac, nuci de cocos, legume, trestie de zahăr, lămâi, banane, mango, cafea, ananas, mirodenii (scorţişoară, cacao etc.), arbori de cauciuc etc. Dintre resursele minerale ale ţării amintim  grafitul, pietrele preţioase (rubine, safire, topaze), metalele rare (rutil, zirconiu, titan), ilmenitul, caolinul, sarea şi.a.

Populaţia singhaleză, de origine indo-europeană, provenită din India, s-a stabilit în insula Ceylon în mileniul II î.Hr, creând în secolul V Î.Hr. un regat cu reşedinţa la Anuradhapura. Începând din secolul III î.Hr. în nordul insulei au pătruns triburi tamile originare din sudul Indiei şi se răspândeşte budismul, potrivit enciclopediei amintite. Vechiul Ceylon a fost ocupat în 1517 de portughezi, în 1658 – de olandezi, iar în 1796 – de englezi, fiind declarat colonie britanică în 1802. La 4 februarie 1948, Ceylonul şi-a declarat independenţa în cadrul Commonwealth-ului. După 1970 s-au accentuat tensiunile între comunităţile etnice tamilă şi sinhaleză, tensiuni care au degenerat, după 1978, într-un război civil sângeros.

Este cunoscută, între altele, îndeosebi pentru peisajul său verde, plajele cu nisip fin, culturile de ceai, vechile temple, terapiile alternative pentru relaxare (ayurveda) şi gastronomia bazată pe o multitudine de condimente. Nenumărate trasee turistice oferă peisaje mirifice, cu munţi frumoşi, păduri tropicale, râuri şi cascade, parcuri naţionale şi rezervaţii naturale.

În capitala Colombo există mai multe obiective turistice: Turnul cu ceas, cel mai vechi far, templul budist Kotahena, catedrala Wolvendaal ş.a. Alte puncte de atracţie aici sunt bazarul Pettah, staţiunea Mount Lavinia, precum şi Galle Face Green, celebru loc de promenadă. În zona central-nordică a ţării se află vechile capitale Anuradhapura (cu temple budiste Thuparamaya şi Ruwanweli, acesta din urmă datând din secolul II î.Hr.), Polonnaruwa (cu ruinele templului Lankatilaka, secolul al XII-lea), fortăreaţa Sigiriya (secolul al V-lea d.Hr.), cu renumite fresce şi grafitti. În zona central-sudică se află fosta capitală Kandy, iar în templul Dalada Maligawa de aici se păstrează, conform tradiţiei, un dinte al lui Budha. O serie de situri din Sri Lanka au fost declarate de UNESCO ca făcând parte din patrimoniul mondial.

În Sri Lanka există, de asemenea, numeroase parcuri naţionale şi rezervaţii naturale: Wilpattu (fondat în 1938), Gal Oya (1954), Ruhunu, Wasgomuwa, Yala, Ritigala, Hakgala,Uda Walawe. În 1975 a fost înfiinţat orfelinatul de elefanţi din Pinnawala, iar în Parcul naţional Yala se găseşte cea mai numeroasă populaţie de leoparzi din lume, precum şi mulţi elefanţi şi urşi.

Gastronomia are la bază, de regulă, folosirea condimentelor. Palmierii şi cocotierii, prezenţi pretutindeni în Sri Lanka, sunt folosiţi şi în bucătăria tradiţională (ulei, suc, lapte). Orezul este consumat, practic, la toate mesele. În grădini sunt cultivate diverse soiuri de legume şi fructe, care stau, de asemenea, la baza preparării majorităţii felurilor de mâncare. Dintre fructe amintim bananele, nucile de cocos, pepenii, ananasul, papaya, mango, căpşunile etc. Mâncarea tradiţională este orezul căruia i se adaugă ”curry”. În Sri Lanka denumirea ”curry” acoperă o serie foarte diversă de preparate. Printre ingredientele folosite la prepararea mâncărurilor tradiţionale se numără usturoiul, ceapa, chilli, scorţişoara, laptele de cocos, menta, coriandrul, busuiocul. Ceaiul este băutura naţională în Sri Lanka, renumite fiind şi sucurile proaspete de fructe (ananas, mango, papaya, portocale).

Între România şi Sri Lanka s-au stabilit relaţii diplomatice în 1957. În 1966 nivelul de reprezentare a fost ridicat la rang de ambasadă, iar în 1976 a fost deschisă Ambasada României la Colombo, condusă de un însărcinat cu afaceri a.i. Până în 1996, când activitatea oficiului diplomatic românesc din Sri Lanka a fost suspendată temporar, România a fost reprezentată numai prin ambasadori cu reşedinţa la New Delhi. La 1 februarie 2002 Ambasada României la Colombo şi-a reluat activitatea, după cum se arată pe site-ul www.mae.

Vizualizări: 76

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Externe:

Citește și: